Wilkommen 🙂

O BUNICĂ ȘI-O COPILĂ !

Într-un colț uitat de lume ..lângă podul dinspre moară

O bătrână și-o copila își duc viata-ntr-o căscioară. 

Erau tare nevoiașe..greu se descurca bunica 

Își creștea cu multă trudă și iubire, nepoțica !

Dar necazul iute vine peste omul necăjit 

Și fetița ei cuminte într-o zi s-a-mbolnăvit !

Tot a încercat bătrâna să găsească bolii leac 

Dar degeaba...că nimic nu se leagă la sărac !

A pornit plângând bătrână la un doctor la oraș

N-avea bani ca să-l plătească, dar a luat un colt de caș !

Însă doctorul ii spune :,, - N-am cum să te-ajut bunica ,

Până nu-ti aduci la mine, mai în grabă nepoțica !"

Lacrimi i-au brăzdat obrajii că n-avea cum să o poarte 

Pe fetița ei bolnava la un vraci așa departe...

Dar mergând pe străzi buimacă a văzut în fața sa 

O biserică frumoasa...pe o strada.,.undeva !

A intrat privind sfioasă către sfintii din icoane

Și a-ngenuncheat bătrâna lângă câteva cucoane

Ascultându-le bătrâna rugăciunea lor cea lungă

A-nceput cu voce tare să rostească a sa rugă :

,, - Dragă ,Doamne, sunt Maria!  Nepoțica mea-i bolnavă 

Zace-n pat de multă vreme...e slăbită și firavă 

Dacă poți Tu să o vindeci , mergi acuma...iute...iute 

Casa noastră-i lângă moara ce se află lâng-o punte !

Ai să vezi căsuța noastră cu pereții care crapă

Are găuri în șindrilă...e micuță și săracă....

Caută sub preșul roșu și i-a cheia de la ușă

Mergi ,Te rog, să-mi vindeci fata ! Fata mea ca o păpușă !

Să nu uiți ! Când ieși din casă să pui cheia tot la loc 

Ca sa pot deschide ușa când o fi să mă întorc !

Gata, Ți-ai notat adresa ? ...iaca..plec și eu la drum ,

Mulțumesc, Mărite Doamne...mulțumesc încă de-acum !"

O priveau râzând mărețe ,, cuvioasele" femei 

Zice una mai țâfnoasă : ,, - Vai și-amar de ruga ei !"

Dar bătrâna-si ia desaga și pornește către casă 

Cu nădejde mare-n Domnul...nu le-aude sau nu-i pasă !

Și minune ! Când ajunge si deschide grabnic ușa,

Nepoțica ei cea dragă cânta legănând păpusa 

,, -  Cum ? Te-ai ridicat, micuțo ? Vino iute la bunica ! " 

Și degrab' îi sare-n brațe ca zvârluga, nepoțica ! 

,, - A venit aici un doctor și m-a sărutat pe frunte 

Avea haine de lumină și în plete stele multe,

Si sub pletele-nstelate...precum crinul fruntea Lui !

Dar pe mâini avea, bunico, două răni adânci de cui !

Și mi-a spus cu voce blândă, mângâindu-mi talpa goală 

Să mă joc iar cu păpușa că nu mai sunt bolnăvioară !

M-a rugat să-ți spun și ție c-a găsit căsuța noastră 

Si ai cheia așezată chiar sub preș , lângă fereastră "

Eliana Popa